Ganduri de turist timisorean

Sambata asta ma plimbam prin oras, asteptand sa ma ia cineva cu masina si sa ma duca acasa. Si am asteptat ceva, astfel incat mi-am luat liber la plimbare prin Timisoara. Se innorase, dar aveam speranta ca nu o sa fie o rupere de nori pana apuc eu sa plec. Am avut noroc, nu a fost, a fost o ploaie marunta, senzatia de fulgi din cauza cantitatii mici de apa intr-un picur.
M-am plimbat, dupa cum ziceam. Am luat tramvaiul 5 si m-am apucat sa ascult muzica pe telefon si sa privesc pe geam. Incepuse sa picure usor si deja incepea sa ma ia somnul. Am rezistat insa tentatiei punand ceva muzica mai……puternica de pe telefon. Ceea ce m-a uimit cat am mers cu tramvaiul 5: plina de hoteluri Timisoara asta. Am dat de vreo 15 doar in drumul meu cu tramvaiul 5 prin oras ( e drept, tramvaiul merge pe un traseu destul de lung, dureaza vreo 20 de minute pana sa vina urmatorul in statie). Sa fi fost invazia aia dupa 2006 cand s-a umplut de turisti orasul de pe Bega si cererea de locuri de cazare a fost tot mai mare ?
Cine stie.

Am luat tramvaiul 10, am mers pana la gara. Am vrut sa surprind rapidul 992 Timisoara – Mangalia in prima lui cursa din acest an. Face vreo 15 ore pana la mare, dar e ceva mai ieftin ca un bilet de avion, cel putin pentru elevi si studenti. La clasa a doua cu reducere te costa, asta daca esti elev, student sau pensionar – 55 lei. Daca nu, vreo 115 de lei. Dar e fain ca au bagat multe vagoane cuseta si multe vagoane de dormit. Vagoanele la clasa a doua sunt decente si cred ca majoritatea au priza inauntru, ceea ce este foarte fain (nu am mai fost cu un tren sezonier la mare de ceva vreme, deci nu stiu exact ce e acolo). Am fost insa cu rapidul de la Timisoara la Bucuresti si a fost ok.
Am mers in gara, am facut niste poze dupa care am primit un telefon. Transportul sosise si eram gata sa plec. Am trecut linile, mi-am facut leoarca blugii (iarba mare de prin zona era plina de apa) si am ajuns aproape de locul in care trebuia sa ma ia. Surpriza, era inchis. Dute, ocoleste in viteza ca sa fii la timp acolo. La destinatie…. o laie. Nu era masina. Am mai stat inca vreo 10 minute sa vina. Nimic grav, nu ploua tare.
Acasa ma asteapta lucru, scos chestii, bagat chestii, vopsit, finisaje interioare exterioare Timisoara are farmecul ei, si nu poti spune totul intr-o zi. Voi mai reveni cu detalii.